Lorem ipsum gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum. Sofisticur ali quenean.

INSTAGRAM

Tocmai asta este frumusețea în această practică. Sunt câteva repere generale, în rest, totul este revelație directă. O piatră, un copac, un munte, marea, pot să transmită alte înțelesuri în funcție de propia noastră raportare la ele. Am mai spus că șamanismul nu este o religie, un cult, ci se referă la cele mai vechi conștientizări ale oamenilor că nu sunt doar materie și că tot ce au în jur este viu. 

Le vorbeam ieri elevilor despre Riga Crypto și lapona Enigel și le explicam tematica filosofică a poeziei, adică natura duală a omului, singurul care conștientizează că nu este doar materie ci și suflet. Din această înțelegere pornește șamanismul, așa cum pornesc toate religiile și filosofiile lumii, numai că șamanismul a fost înainte de toate. Pentru că șamanismul se referă la acel prim moment în care cineva a simțit că, dincolo de carne mai e ceva în ființa lui și a început să se întrebe ce anume. Apoi a înțeles că viața lui depinde de toate elementele din jur și a găsit modalități să comunice cu natura, să se conecteze la elemente, la soare, la lună, la stele. Și, poate cel mai important, a perceput că dincolo de toate astea mai este ceva, o forța care unește totul, care creează totul și i-a zis Creator, Mare Spirit, Tată, a găsit cuvintele potrivite să îl roage pentru ajutor. 

Cred că ceea ce ne lipsește astăzi cel mai mult este această hartă personală. De asta suntem mult mai ușor de manipulat, mult mai ușor de înfricoșat, mult mai ușor de convins de adevărurile altora. Pentru că ne lipsește propria rapotare la lume, propria viziune asupra ei, propriile înțelegeri și simțiri despre viață și sensurile aceteia, despre natură și felul în care suntem parte din ea, despre conexiunea cu divinitatea, indiferent cum am vrea să o numim.

Vestea bună este că nu suntem rupți de toate acestea, doar am uitat drumul. Și exact la asta se referă harta șamanică, la felul în care ne orientăm în lumea în care trăim. Este la îndemâna tuturor să refacem această legătură cu tot ce ne înconjoară și mai ales cu sufletul nostru, cu vocea noastră interioară, putem să-i spunem și intuiție, care ne va ghida întotdeauna și ne va spune ce este bine pentru noi sau nu. 

Sigur că există multe moduri în care putem face asta și se referă la lucruri foarte simple, de exemplu, să mergem să ne plimbăm mai des în natură, să stăm în liniște să ascultăm vântul, să coborâm în interiorul nostru și să fim atenți la ce simțim acolo. Dar și asta poate suna provocator pentru zilele atât de agitate în care trăim. Totuși este singura cale să revenim la harta noastră personală și să trăim viața noastră, nu cea pe care ne-o sugerează sau impun alții, indiferent dacă ne referim la persoane apropiate sau la aspecte mai generale. 

Așa că puteți începe chiar de astăzi să faceți fumigație cu salvie, cu tămâie, cu palo santo și să stați un pic în liniște, să respirați profunc, să urmăriți o pasăre care trece prin fața geamului sau mișcarea frunzelor în bătaia vântului, să ascultați liniștea care se așează în jur și care face ca zgomotele orașului să fie undeva mult mai eparte de voi și atunci să lăsați să iasă la suprafață simțirea din interior, un gând, o emoție, o stare, o înțelegere, care să vă ghideze pentru perioada următoare.

Și în Programul de practicanți șamanici lucrăm la aceste aspecte, ne construim pas cu pas harta personală, de fapt o redescoperim, așa cum făceau cândva căutătorii de comori. Căci nu există comoară mai mare decât libertatea de a trăi ceea ce vrea sufletul  nostru într-o lume în care suntem conectați și atenți la tot ce ne înconjoară. 

 

Leave a Comment: